húla (húle) s. f. 1. Calomnie ponegrire. 2. Blasfemie ocara. 3. (Adj.) Mizerabil. Sl. chula (Miklosich Slaw. Elem. 51; Cihac II 144; DAR; Conev 101) cf. bg. hul sb. slov. hula rus. chula. Der. hulnic adj. (inv. defaimator); huli vb. (a calomnia a ponegri; a blasfemia; a dispretzui) din sl. chuliti; hulitura s. f. (inv. defaimare; inv. persecutare); hulenie s. f. (inv. blasfemie); hulitor adj. (calomniator); huligan s. m. (om zdravan golan derbedeu) primul sens prin confuzie cu galigan iar al doilea imprumutat cu cuvintul din rus. chuligan; huliganism s. n. (tulburare a ordinii shi moralei publice).