Definiția cu ID-ul 993357:

Relaționale

HOTĂRÎRE s. 1. dispoziție, ordin, poruncă, (pop.) porunceală, (înv.) așezămînt, carte, farmuta, învățătură, mandat, orînduială, orînduire, pitac, poruncită, povelenie, povelire, pravilă, rînduială, strînsoare, șart, tertip, ucaz, (rusism înv.) pricaz. (A emis o ~ scrisă.) 2. fixare, precizare, stabilire. (~ unui nou termen.) 3. decizie, voință. (Prin ~ părților.) 4. decizie. (Vom lua mîine o ~ definitivă.) 5. (JUR.) decizie, sentință, verdict, (rar) judecată, (înv.) județ, lege, proces. (~ într-un proces.) 6. dîrzenie, fermitate, intransigență, neclintire, neînduplecare, nestrămutare, neșovăire, statornicie, (livr.) decizie, (înv.) nepreget, (fig.) inflexibilitate. (O ~ de granit.) 7. fermitate, siguranță. (Vocea lui căpătase mai multă ~.)