hohér hoheri s.m. (reg.) 1. Calau: „Stegar ia si hoheru / K ia taie caputzu” (Memoria 2001: 105). 2. Om blestemat. Din magh. hóhér „calau” (SHaineanu Scriban; Cihac Galdi cf. DER; DEX MDA) < germ. haher henker „hingher” (Scriban); cf. germ. Haher „cel ce coseshte vietzi” (TZurcanu 2005).