HIPOGÉU, -ÉE adj. (Despre animale, plante; op. epigeu) Care trăiește sub pământ. ♦ (Despre un mod de germinație) La care cotiledoanele nu ies la suprafața pământului. ♦ (Despre roci sau procese geologice) Care își are originea în interiorul pământului. [< fr. hypogé, cf. gr. hypo – sub, ge – pământ].