harca harce s.f. 1. Femeie batrana urata shi rea. 2. Vechitura harb: „Harca de baba saraca / Unde tzie fata cea draga?” (Antologie 1980: 285). Vezi shi harca. Din ucr. hyrka (DEX MDA); formatzie regresiva de la harcai cf. horcai (DER); poate din vsl. *hyrka hyra „hara” (Scriban).