HAN² hanuri s. n. Local cu ospatarie la marginea drumurilor de tzara sau la periferia orashelor unde se pot adaposti (peste noapte) drumetzii cu caii shi carutzele lor. Hanul era adormit shi intunecos k noaptea deafara numai in rastimpuri vintul venea cumplit shi aducea virtejuri de ploaie. SADOVEANU O. I 141. Cind Gheorghe se vazu in strada se indrepta repede inspre hanul unde shtia k trag oamenii din satu lui. BUJOR S. 141. Il rugara sai indrepteze la vrun han unde sa miie noaptea. ISPIRESCU L. 275. La hanul lui Minjoala [titlu]. CARAGIALE O. I 330.