haitash [At: NEGRUZZI S. I 106 / V: hai~ haitzash / Pl: ~i / E: mg hajtas] 1 sm Om care participa la vanatoare scotzand fiarele salbatice din ascunzishuri in calea vanatorilor Si: botash haitar haitau haituitor (3). 2 sn (Mol) Vanatoare la care participa multzi oameni. 3 sn (Reg) Cararuie facuta in padure de animalele salbatice. 4 sn (Irg) Suma de bani care se plateshte pentru vitele gasite in locuri oprite. 5 sn (Reg) Zagaz pentru oprirea apelor. 6 sn (Reg) Parte inclinata a acoperishului unei case.