haiduceasca (haiducesc) 1. Balada (IV) h. cantec epic popular care reflecta lupta poporului impotriva asupritorilor externi shi interni; haiducul „vrea sa restabileasca cumpana dreptatzii” (Al. Russo) el ajuta pe cei asupritzi de aceea poporul ia conferit cele mai inalte calitatzi adesea hiperbolizate. Productzie poeticmuzicala de larga respiratzie epica de mari dimensiuni ale carei mijloace de expresie au fost grefate pe vechiul fond al baladelor eroicevitejeshti B.h. se grupeaza tematic in doua categorii: b.h. antiotomane shi antitatareshti (ciclul Novacilor Badiu Tanizlav Tatarii shi robii Doicin Bolnavul Marcu Viteazu Stanislav) shi b.h. impotriva asupritorilor interni (Pintea Viteazul Corbea Toma Alimosh Miu Gheorghilash Radu Anghel Ion al Mare Botea Codreanu Iancu Jianu Pantelimon Bujor Stoian etc.). Recitativul* epic este stilul propriu b.h. iar in unele zone textul poetic se ashterne pe melodii de cantec (I 1) liric. B.h. au avut o perioada de inflorire in sec. 1719. Unele teme ale b.h. se intalnesc shi in folc. popoarelor suddunarene. 2. Dans h. dans pop. romanesc care a luat nashtere in mediul haiducesc. Primele notatzii de d.h. le detzinem din sec. 16 (o melodie in colectzia lui Jan de Lublin doua melodii in colectzia de la Dresda) iar din sec. urmator sunt consemnate trei variante ale melodiei din colectzia Jan de Lublin intitulate: Dansul al IVlea in 6; Dansul lui Lazar Apor shi Dansul Coloman (in Codex Caioni). Melodiile Haiducky (pol.) sunt variante ale cunoscutului dans Banul Maracine*. Sulzer clasifica dansurile romaneshti in: d.h. dansuri mocaneshti shi dansuri cataneshti iar Densushianu subliniaza apropierea dintre folc. haiducesc shi cel pastoresc. D.h. se caracterizeaza prin complexitatea coregrafica (pashi shi figuri de virtuozitate) utilizarea unei recuzite speciale spectaculoase (Ghircoiashiu). In repertoriul actual se mai pastreaza unele dansuri barbateshti numite Haiduceasca fara vreo asemanare melodica sau coreografica cu d.h.