HAC¹ s. n. sg. 1. (Numai in expr.) A veni (cuiva sau la ceva) de hac = a inlatura o piedica a invinge pe cineva sau ceva intro rafuiala finala a reushi sa dobori sa nimiceshti; a gasi ac de cojocul cuiva. La groapa prietenii au tras cu pistoalele in aer... in semn de juramint cai vor veni de hac lui Victor Talianu. PAS Z. I 31. Vom putea veni de hac shi spinului celuia. CREANGA P. 213. Sa ne facem munte shi punte shi sai venim de hac ispravnicului! ALECSANDRI T. 217. 2. (Invechit) Plata leafa simbrie. Are satzi fie bine; i avea k hac 500 de lei proshti pe an. CONTEMPORANUL IV 391.