gúler n. pl. e (ung. gallér sirb. koler d. it. collare care e lat. collare zgarda d. collum git. V. colier). Partea camashiĭ (mobila orĭ fixa) orĭ a haĭneĭ care inconjoara gitu. Est. Cerbice pĭesa juguluĭ de la ceafa. A lua pe cineva de guler al unfla al inhatza violent. Bere cu guler pahar de bere cu prea multa spuma. V. colan salba.