grunz grunji s.m. 1. Bucata dintro materie sfaramicioasa. 2. Bulgare: „Punan scalda grunz de sare” (Calendar 1980: 111). Cf. alb. grundë (DEX MDA); creatzie expresiva bazata pe ideea de „rotunjime” (DER); cuvant autohton (Philippide Rosetti Russu Brancush Vraciu) cf. alb. grundë krundë „taratze” din rad. i.e. *grund > rom. grunz refacut dupa pluralul grunzi (Russu 1970).