Definitzia cu ID-ul 904322:

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

GRÍJA griji s. f. 1. Nelinishte teama pricinuita de gindul unei eventuale primejdii sau intimplari neplacute; ingrijorare. Placut placut e ceasul de griji nentunecat SHi dulce este viatza ce curge lin. ALECSANDRI P. I 132. Naibi nici o grija! imi raspunse. NEGRUZZI S. I 39. Marcu bea shi nu prea bea Caci amar grijal rodea. JARNÍKBIRSEANU D. 489. ◊ (Adesea construit cu verbul «a avea» urmat de determinari in genitiv indicind cauza ingrijorarii cuiva) Vom fi la adapost de grijile vietzii de toate zilele. REBREANU I 87. Tot alaturi calaresc Nu au grija nimanuia SHi de dragi unul altuia Ei din ochi se prapadesc. EMINESCU O. I 104. ◊ Loc. adj. shi adv. Fara grija (de ceva sau de cineva) = fara teama fara sai pese (de ceva sau de cineva). Gardurile cadeau fara proptele shi vechilii shi vatavii traiau k nishte hotzomani de capul lor fara mila fara grija. SADOVEANU O. VII 272. Deacum jupineshica dormi fara grija; k indata se face ziua. CREANGA P. 132. ◊ Expr. A intra la (sau in) grija = a incepe sa fie ingrijorat. Fata intra la grija k a sa fie biruita. ISPIRESCU L. 45. Ceilaltzi... intrind in grija mare shiau ridicat glasurile lor impotriva apucaturii cu Roshumparat. CARAGIALE O. III 93. ♦ Cauza ingrijorarii cuiva. Iaca shi codrul Grumazeshtilor grija negustorilor shi spaima ciocoilor. CREANGA P. 119. 2. Interes viu pentru cineva sau ceva atentzie deosebita fatza de cineva sau ceva preocupare de cineva sau ceva; solicitudine. Marea grija fatza de om specifica regimului socialist este oglindita in proiectul noii Constitutzii prin garantarea dreptului la odihna prin garantarea dreptului de a se bucura de asigurarea materiala la batrinetze in caz de boala sau incapacitate de munca. LUPTA DE CLASA 1952 nr. 7 66. ◊ (Urmat de determinari in genitiv indicind obiectul interesului cuiva) Nu ma face sa teashtept prea mult: mai am shi alte treburi nu numa grija dumitale. CARAGIALE P. 91. Grija noastra naibo nime Cui cei pasa cami eshti drag? EMINESCU O. I 55. ◊ Loc. adv. Cu (mare) grija = cu mare bagare de seama cu multa atentzie cu prudentza. Cositzele negre cu grija lea prins Sub basca shtrengara de fata. FRUNZA S. 18. ◊ Expr. A purta grija de (cineva sau ceva) sau ai purta (cuiva) de grija (rar) a purta de grija despre (ceva) sau a purta grija (cuiva) = a ingriji (pe cineva sau de ceva). Iam invatzat... sa faca altoi sa poarte grija de stupi. SLAVICI la TDRG. La ce deacunainte tu grija mea so portzi? EMINESCU O. I 127. Cinetzi poarta de grija acolo cinetzi face prinzul? GHICA S. 249. Trebuie sa ma duc indata acasa pentru k sa port de grija despre cele trebuincioase pentru bal. ALECSANDRI T. I 131. Purtare de grija = preocupare ingrijire de cineva sau de ceva. Las’ k am eu purtare de grija pentru dinsul. CREANGA la TDRG. A avea grija (de cineva sau ceva) = a) a ingriji (de cineva sau de ceva). Sa aiba grija de casa iar daca iese sa incuie bine. REBREANU R. I 243. Toate soacrele veneau La nurori prinz aduceau; Soacra mea muiere rea De mine grija navea. JARNÍKBIRSEANU D. 170; b) a supraveghea a pazi (pe cineva sau ceva). Dute shi le ada zice avocatul itzi vom avea noi grija de cosharca pina vii cu ele. RETEGANUL P. I 86. A nu avea grija (de cineva sau ceva) = a) a nui pasa a nu se sinchisi (de cineva sau ceva). Ei prinzea shi veselea De nime grija navea. ALECSANDRI P. P. 98; b) (mai ales la imperativ) a nu avea teama a nu fi ingrijorat. Ai sa te inzdraveneshti nai grija. SADOVEANU O. I 343. A avea grija (sa...) = (mai ales la imperativ) a baga de seama a lua seama a fi atent. Ai grija mama sa nu tzi se intimple ceva. SAHIA N. 118. Hirca... avea grija sa no auda din odaia de alaturea un credincios al imparatului. CREANGA P. 97. Ada luntrea shi ma treci... Aibi grija sa nu maneci. JARNÍKBIRSEANU D. 139. A da (sau a lasa) in grija cuiva (ceva sau pe cineva) = a incredintza (ceva sau pe cineva) cuiva a da sau a lasa (ceva sau pe cineva) cuiva in seama. Numi vine sai las in grija agoniseala mea. SADOVEANU O. VII 269. Las totul in grija oamenilor shi k un bolnav imi lipesc palmele de mushchii dureroshi. CAMIL PETRESCU U. N. 340. A da (cuiva) de (sau in) grija k sa... = a recomanda a atrage atentzia. Se culca spuind nurorilor sa fie harnice shi dindule de grija k nu cumva sa adoarma. CREANGA P. 7. Tata mia dat in grija... k sa ma feresc de omul roshu. id. ib. 202. A duce grija v. duce.