Definiția cu ID-ul 711969:
Jargon
górnic, -i, s.n. – 1. Paznic, pândar. 2. Pădurar: „Și eu, mândrucă, m-oi fa / Un gornicel hireșăl” (Bârlea 1924: 57). – Din sl. *gorǐnikǔ (< gora „munte, pădure”).
górnic, -i, s.n. – 1. Paznic, pândar. 2. Pădurar: „Și eu, mândrucă, m-oi fa / Un gornicel hireșăl” (Bârlea 1924: 57). – Din sl. *gorǐnikǔ (< gora „munte, pădure”).