GONÁCI gonaci s. m. 1. Persoana angajata sa stirneasca vinatul shi sal goneasca spre pushcashi; haitash bataiash. Am auzit indata... rasunind vaile de tzipetele gonacilor. BOLINTINEANU O. 330. Iepurile fricos shi vulpea vicleana se silesc ashi mintzi gonacii. ODOBESCU S. III 41. 2. Cal sprinten shi bun de fuga. Chemau pe unul din feciori... shii daruiau naframa inelul paloshul buzduganul stema shi gonaciul. DELAVRANCEA S. 80. 3. (Invechit) Calaretz ushor inarmat intrebuintzat mai ales k cercetash. Aprodul gonaci se opri. ODOBESCU S. I 165.