GOL² goluri s. n. Spatziu liber; vid. Acest zid [de muntzi] neregulat shi larg stapinea valea Dimbovitzei shi de pe el privirea cadea in gol shi in prapastie. GALACTION O. I 346. In golul inalt de sub picioarele mele se intindea spre rasarit noianul fara hotar al muntzilor pitici. HOGASH M. N. 165. O floare daca nashte shindata daca moare Se face in gradina un gol pentru o floare? MACEDONSKI O. I 48. ◊ Fig. Amindoi simtzeau in sufletul lor un gol chinuitor. BART E. 182. Deodata mi se facu gol in cap shi nu mai gindii nimic. VLAHUTZA N. 169. Sentinden umbra noptzii un cimp nemarginit Pustiu shi trist k golul ce lasan urma lor In inimi iubitoare iubitzii care mor. ALECSANDRI P. III 79. ◊ Golul ferestrei sau al ushii = spatziul liber care se lasa in perete pentru a se asheza acolo o fereastra o usha. Gol de aer = zona din atmosfera unde avionul intilneshte curentul descendent. (In economia capitalista) Gol de productzie = stagnare temporara a productziei datorita deficientzelor de organizare lipsei de materii prime etc. ◊ Loc. adv. In gol = a) (pe linga verbele «a sari» «a se arunca» «a se prabushi» etc.) in aer (cind se strabate o distantza oarecare pina la pamint); in prapastie. (Fig.) Eram singur in gol atirnat k shi cind imi cazuse o scara de subt picioare. CAMIL PETRESCU U. N. 230; b) (adesea pe linga verbele «a se uita» «a privi») cu privirea fixa fara a avea un obiect precis fara tzinta. In zdruncinaturile trasurii in scrishnirile arcurilor ruginite cu ochii in gol cu fatza plina de un zimbet de vis se gindea la fiintzele iubite ramase la casa batrineasca. SADOVEANU O. IV 5. Bologa se pomeni singur pironit in acelashi loc cu ochii in gol uluit de vedenii. REBREANU P. S. 79; c) fara folos zadarnic. Pe unde se ducea tot in gol imbla. CREANGA P. 144. ◊ Expr. A umple un gol = a completa o lipsa. (Fig.) Mam apropiat de dulapurile de cartzi cautind ceva care sami umple golul acelui ceas. SADOVEANU E. 5. A simtzi un gol la stomac = a simtzi foame. A (se) da de gol = a (se) da pe fatza a (se) trada. Se temea k mai curind ori mai tirziu se va da de gol shi nu numai va strica toata treaba dar ishi va baga totodata shi capul in primejdie. SLAVICI O. I 186. Ochii shi sprincenile Fac toate pricinile... SHi cu foc shi cu pirjol Pe amor il dau de gol. ALECSANDRI T. I 126. (In superstitzii) A(i) ieshi (cuiva) cu gol(ul) = a ieshi inaintea cuiva cu un vas gol prevestind un insucces sau ghinion. ♦ Loc lipsit de vegetatzie mai ales de copaci. Vechi pustnic ramas singur din timpul sau afara K pe un gol de munte o stinca solitara. ALECSANDRI P. III 281.