glas sn [At: COD. VOR. 15/14 / Pl: ~uri / E: vsl гласъ] 1 Ansamblul sunetelor produse de vibrarea coardelor vocale umane. 2 Facultatea specifica omului de a emite sunete articulate. 3 Voce. 4 Strigat produs de unele animale. 5 Ciripitul pasarilor. 6 (D. instrumente muzicale) Ton. 7 Strigat de durere de deznadejde etc. Si: tanguire bocet Cf glasi. 8 (Ilav) Intrun ~ Totzi deodata. 9 (Ial) In unanimitate. 10 (Inv; ie) Ashi da ~ cu cineva A se pune de acord cu cineva. 11 (Inv; ie) A da ~ cuiva A chema pe cineva. 12 (Ie) Ai pieri cuiva (sau a i se stinge ashi pierde ~) A nu mai putea sa vorbeasca sa raspunda. 13 (Ilv) A da ~ A striga. 14 (Ialv) A exprima (oral sau in scris). 15 (Ilv) A ridica (sau a inaltza) ~ul A vorbi a raspunde cu un ton ridicat rastit. 16 (Ial) A protesta. 17 (Ie) A capata (sau a prinde ~) A capata curaj ashi reveni shi a incepe sa vorbeasca. 18 Scara muzicala in cantarea bisericeasca apuseana. 19 Fiecare dintre cele opt moduri fundamentale dupa care se executa cantarile bisericeshti. 20 Pielitza moale de culoare gri care se gaseshte in crapaturile unui fag batran folosita la prepararea unui sirop contra ragushelii. 21 (Ic) ~ulcucului Verigutza de oua a fluturelui inelar Si: margica cucului somnishor. 22 Zgomot produs de vant de o apa etc. 23 Sunet produs de un instrument muzical sau de un obiect sonor. 24 (Fig; inv) Veste. 25 (Inv) Vot. corectata