GIRBÁCI girbace s. n. Bici facut mai ales din curele (uneori cu virfurile plumbuite) sau din vina de bou servind odinioara k instrument de tortura. Icneau sub poveri muncitorii. Icneau shi sub girbaciul sau vina de bou care i lovea cind le cadea un sac din spinare shio lada de pe umar. PAS L. II 255. SHtim ce faceai cind erai slujitor la curtea lui Bogdanutzvoda. SHai batut cu girbaci plumbuit pe sarmani. SADOVEANU N. P. 328. In cap mergeau k sa deschida drumul dorobantzii cu girbace shi vinatorii de plai shi de Olt cu lungi sanetze. ODOBESCU S. I 73. ♦ Lovitura de girbaci.