GILCEVÍ gilcevesc vb. IV. Refl. reciproc. A incepe sau a porni gilceava a se lua la cearta in gura mare a se ciorovai. El afla mainainte... Ce fata se marita ce tinar se insoara Care cui face curte cine sa gilcevit. NEGRUZZI S. II 201. ◊ Fig. Gura fac k roata morii; SHi dea valma se pornesc Cum prin gard se gilcevesc Vrabii gureshe cind norii Ploi vestesc. COSHBUC P. I 224. ◊ Intranz. (Rar) Deabia cind soarele se apropia de asfintzit multzimea izbuti sa se urneasca de la primarie in jos spre curtea Iuga sporovaind shi gilcevind. REBREANU R. II 185.