GHEBOȘÁT, -Ă, gheboșați, -te, adj. 1. Cocoșat; p. ext. gîrbovit (de bătrînețe). [În] spate cocoșat, În piept gheboșat. TEODORESCU, P. P. 648. 2. Adus de spate, încovoiat. Bătrînii au plecat pe urmă, gheboșați. PAS, Z. III 36. Sta strîmb și puțintel gheboșat în șa. SADOVEANU, Z. C. 325. – Variante: gheboșít, -ă, îngheboșát, -ă (SADOVEANU, P. 100) adj.