GÉNIU genii s. n. I. 1. Cea mai inalta treapta de inzestrare spirituala a omului caracterizata printro activitate creatoare ale carei rezultate au o mare insemnatate; persoana care are o asemenea inzestrare. ◊ Loc. adj. De geniu = genial. 2. Fire natura caracter specific. II. (Mitol.; azi in stilul poetic) Spirit protector; duh (bun sau rau). III. Arma militara care cuprinde trupe specializate pentru executarea lucrarilor de fortificatzii de drumuri de poduri etc. Din lat. genius fr. génie.