GEALẮU gealaie s. n. (Mold.) Rindea; (in restul tzarii) rindea lunga cu miner de forma speciala folosita la geluirea pieselor mari de lemn. Auzeam bataia barzilor ori sunetele ascutzite ale gealaului care se amestecau cu glumele lucratorilor. SADOVEANU O. V 489. Oftatul lui rasuna mai tare insotzit de shuierul gealaului. CONTEMPORANUL V 387.