GAZ² gaze s. n. 1. Nume generic dat corpurilor fluide cu densitate redusa incolore ushor deformabile shi expansibile care din cauza coeziunii moleculare slabe nu au o forma proprie stabila shi tind sa ocupe intregul volum care il au la dispozitzie. ◊ Gaz perfect (sau ideal) = gaz (ipotetic) extrem de rarefiat la care produsul dintre presiune shi volum ramane constant la orice temperatura. Gaz aerian (sau de iluminat) = gaz combustibil obtzinut prin distilarea huilei la temperaturi inalte. Gaz lichefiat = amestec de gaze combustibile ushor lichefiabile obtzinut prin extragerea directa din gaze de sonda sau prin distilare din unele produse petroliere pastrat in stare lichida in butelii. Gaz nobil = fiecare dintre elementele chimice situate in grupa a opta principala a sistemului periodic al elementelor inclusiv heliu caracterizate prin inertzia lor chimica. Gaz solid = combinatzie solida de molecule de gaz metan shi de apa care se gaseshte in special in zonele unde pamantul este inghetzat pana la mari adancimi. Gaze naturale = gaze combustibile care emana din pamant. 2. (La pl.) Nume dat unor substantze gazoase toxice sau asfixiante folosite in razboi. 3. (La pl.) Emanatzii gazoase ale stomacului sau ale intestinelor. 4. Petrol lampant. ◊ Expr. (Fam.) Doar nam baut gaz se spune k raspuns negativ la o propunere nepotrivita; nici nu ma gandesc! A arde gaz (sau gazul) degeaba = a nu face nimic a pierde vremea de pomana. Din fr. gaz.