GÁTA adj. invar. 1. (Despre lucruri concrete shi abstracte) Facut de tot pregatit astfel incit sa poata fi intrebuintzat; ispravit terminat. In fundul sufletului lui insa sta gata hotarirea. SADOVEANU O. I 481. Masa fiind gata sau apucat sa cineze. CARAGIALE O. III 80. Maritamash shi eu biata Rufele de pat nus gata. JARNÍKBIRSEANU D. 442. ◊ (Adverbial) Fiecare noua generatzie pashind in viatza gaseshte gata pregatite fortzele de productzie shi relatziile de productzie create de generatziile anterioare. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 10 89. Glicherie se shi intoarse iute cu migdale shi cu alune stricate gata. HOGASH DR. 283. (Cu valoare de predicat) Deodata cind a ajuns locomotiva in fatza ei sa repezit shi gata. C. PETRESCU C. V. 36. ♦ Pregatit pentru a... pe punctul de a... [Recrutzii] stateau gata sa ia drumul Galatzului. BUJOR S. 39. Luceafarui gata sapuie. COSHBUC P. II 7. ◊ Haine (de) gata = (in opozitzie cu de comanda) haine confectzionate care se pot cumpara intrun magazin. Bani gata v. ban. ◊ Loc. adv. (Pe) dea gata = pe nemuncite din munca altuia. Ashteapta sa le vie toate dea gata. REBREANU R. I. 191. Doar cu gindul le gindeshte SHi dea gata toatei vin. VLAHUTZA la TDRG. ◊ Expr. A da gata = a) (cu privire la actziuni exprimate sau subintzelese) a ispravi a lichida a pune capat. De mult daduseshi gata biblioteca mica a varului tau. PAS Z. I 297. Au dat gata patru curcani friptzi. SADOVEANU O. I 297. La virsta de 11 ani un copil... a dat gata gramatica cu etimologia sintaxa shi cu toate chichitzele ei. VLAHUTZA la TDRG; b) (cu privire la persoane) a chinui a distruge a prapadi; fig. a ului a zapaci. Mindra galben puishor Ma dai gata cual tau dor! JARNÍKBIRSEANU D. 96. A veni (sau a sosi) la dea gata = a veni (sau a sosi) la ceva facut de altul shi de care tu numai profitzi fara a fi depus nici o munca. ♦ Care a luat fiintza care a capatat existentza. Il vede azi il vede mini Astfel dorintzai gata. EMINESCU O. I 167. Cind se deshtepta... vazu ziua gata. SHEZ. V 20. Uritul din cei facut? Din omul carei tacut; Puneo buza peste alta SHi iata uritui gata! JARNÍKBIRSEANU D. 80. ♦ (Cu valoare de adverb sau de interjectzie) Ajunge! destul! Nu mai turna! Gata! 2. (Despre fiintze sau despre lucruri vazute in actziune) Care a facut toate pregatirile (pentru ceva) care a ajuns in situatzia de a putea face ceva; pregatit. Ashtepta gata la usha. CARAGIALE O. III 66. Cind avem sa pornim? SHi acuma mosh Nichifor daca eshti gata. Gata jupine. CREANGA P. 113. De vretzi sa vi le povestesc... eu sint gata. ALECSANDRI T. I 95. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. «cu» sau «de») Totzi sa fim gata de jertfa. ANGHELIOSIF C. M. II 103. Sa nu te sperii ci sa fii gata cu arcul. ISPIRESCU L. 4. SHi sa fim gata de fuga. ALECSANDRI T. I 460. ♦ (Urmat de un conjunctiv de un infinitiv sau de un supin) Dispus sa... in stare sa... Din clipa aceea se simtzi alt om... gata sa infrunte toata lumea. REBREANU I. 92. Eu iata sint gata ami da viatza pentru tine. ISPIRESCU L. 12. ◊ Expr. Gata pentru munca shi apararea patriei = titlu al unui complex sportiv de masa (G.M.A.). 3. (Urmat de un conjunctiv sau de un infinitiv introdus uneori prin prep. «de») Cit paci sa... aproape sa... pe punctul pe cale de a... Era gata sa cada pe brinci. DUMITRIU N. 152. Becurile se balansau clipind gata sa se stinga. C. PETRESCU C. V. 137. Cind era gata a o lovi cu a doua sageata striga ea: Stai FatFrumos. ISPIRESCU L. 5. ◊ (Intarit prin repetare) Cind ai trecut dupa vreo douazeci de ani... erai gatagata sa nu o mai cunoshti. PAS Z. I 12.