GANG ganguri s. n. Loc de trecere la nivelul pamintului pe sub o casa un turn sau alta constructzie. V. bolta. Trecind pe sub gang [boierii] intrara in odaile palatului. SADOVEANU O. VII 109. El intra cu pasul impleticit in gangul hanului. GHEREA ST. CR. II 139. Incepuse o ploaie marunta... Intrara subt un gang. VLAHUTZA O. A. 136. La mijlocul paretelui din fatza casei se afla poarta cu gang boltit pe dasupra caria se inaltza un turn patrat. ODOBESCU S. I 125. ♦ Coridor. Deschise usha repede shi gangurile sunara prelung. ANGHELIOSIF C. L. 16. Cind vro usha se trinteshte Undeva peun gang departe Furios rasuna golul Dintro salantralta sala. COSHBUC P. II 98. In partea de dincolo de gang sint: o camera pentru impartzitorii de scrisori shi pentru biroul inspectorului. I. IONESCU M. 755. ♦ Galerie subterana. Nevasta vechilului veghea asupra lor... infipta in pragul pivnitzei uriashe adinci cu multe ganguri zidite in rarunchii dealului. DUMITRIU N. 234.