gandire sf [At: DOSOFTEI V. S. 52 / Pl: ~ri / E: gandi] 1 Facultate superioara a creierului omenesc cu care se ajunge la o cunoashtere a lumii. 2 Procesul de a gandi (1). 3 Rezultatul gandirii (2) prin care se contureaza un gand (1) se formeaza o idee o notziune o judecata Si: (inv) cugetare. 4 Rezultatul gandirii (2) prin care se formeaza o conceptzie ampla de natura morala filozofica religioasa practica estetica etc. Cf conceptzie filozofie opinie credintza. 5 Minte inteligentza. 6 (Is) ~ obiectiva Procesul shi rezultatul de a gandi (1) ratzional o realitate un lucru asha cum este in esentza neutru facand abstractzie de subiectul care gandeshte. 7 (Is) ~ subiectiva Procesul shi rezultatul de a gandi (1) o realitate un lucru nefacand abstractzie de cel care gandeshte introducand sau extragand rolul unor factori nespecifici entitatzii studiate. 8 (Is) ~ sanatoasa Procesul shi rezultatul de a gandi (1) ratzional just adecvat shi eficient. 9 Spirit. 10 (Determinat de primitiva clasica medievala) Conceptzie sau mod de a gandi (1) specific unei perioade istorice culturale sau a unei civilizatzii unui popor. 11 (Determinat de novatoare creatoare revolutzionara etc.) Mod specific de a gandi (1) determinat de anumite principii de natura politica filozofica estetica. 12 (Is) ~ laterala Proces al gandirii (1) creatoare avand k scop obtzinerea tuturor variantelor posibile ale obiectului fenomenului cercetat. 13 (Is) SHcoala de ~ Traditzie de cercetare intrun anumit domeniu sau subdomeniu. 14 Intzelepciune. 15 (Determinat de pasiva activa iute etc.) Mod specific de a gandi (1) determinat de natura biologica sau psihologica a subiectului ganditor.