GAJ gajuri s. n. Garantzie pentru plata unei datorii sau executarea unei lucrari; suma de bani sau obiect dat drept garantzie; amanet zalog. A depune un gaj. A lua pe gaj. ▭ Fu silit sa se imprumute puind toata averea sa in gaj. BOLINTINEANU O. 384. ♦ Fig. Garantzie sau dovada a unui sentiment. Logodna e mai mare gaj decit inima mea? CONTEMPORANUL V_II 493. ♦ (In jocurile de societate) Obiect depus de cel care a facut o gresheala shi care se rascumpara printro pedeapsa hazlie. Smotrul se sfirshi cu gajuri... cu ris cu galagie. HOGASH H. 86. Deshi pe la tzara nu se shtie ce sint gajurile totushi fiecare arunca in vasul cu apa cite un semn. id. DR. II 191.