fus (fúse) s. n. 1. Unealta de tors. 2. Suport pentru mosor la suveica. 3. Suport pentru lina la virtelnitza. 4. Ax la mashina batatoare. 5. Ax la moara de griu. 6. Ax arbore (in general). 7. Bratz la candelabru. 8. Portziune sferica a unui ax sau a unei osii. 9. Tulpina la fasole. 10. Peshte (Aspro streber). Mr. megl. istr. fus. Lat. fŭsus (Pushcariu 688; CandreaDens. 703; REW 3620; DAR) cf. it. port. fuso cat. fus sp. huso. Sensul 9 poate fi o confuzie cu fusei „fasole”. Der. fusar s. m. (persoana care face fuse; tzipar Cobitis fossilis; peshte Aspro streber) care Pushcariu 689 il deriva direct din lat. fŭsārius.