2) fúlger a á v. intr. (d. fulger 1 saŭ lat. fulgerare ild. fulgurare; it. folgorare). Produc fulgere: Dumnezeŭ fulgera. Fig. Trec rapede: o ideĭe va fulgerat pin cap. V. impers. Se produc fulgere: uĭtete cum fulgera! V. tr. Lovesc cu fulgeru orĭ cu alt lucru omoritor trasnesc: artileriaĭ fulgera pe dushmanĭ. Fig. Privesc amenintzator grozav: la fulgerat cu privirea. In Serbia sf.