fugar ~a [At: NECULCE LET. II 272/33 / Pl: ~i / E: fugi + ar] 12 smf a (Persoana) care se salveaza prin fuga Si: (pop) fugit (12) (irg) fugash (12) (rar) fugator (23). 34 smf a (Persoana) care a fugit dintrun loc (pe ascuns) pentru a scapa de o primejdie de o constrangere de o situatzie grea sau penibila Si: (pop) fugit (34) (ivp) fugarnic (56) (irg) fugash (56) (rar) fugator (45). 56 sm a (Ivp) Bajenar. 78 smf a Evadat. 910 smf a Dezertor. 1112 smf a Transfug. 1314 a Fugaci (12). 15 sm Cal. 16 a Fugitiv (1). 17 a Care nu se opreshte mult asupra unui lucru. 18 af (Reg; d. oi) Fatatoare. 19 sm (Iht) Obletz (Alburnus alburnus). 20 sm (Orn) Fugau (1) (Tetrao lagopus).