frontal ~a [At: IOANOVICI TEHN. 303 / Pl: ~i ~e/ E: fr frontal] 1 a (Atm) Care tzine de regiunea fruntzii. 2 sn (Atm) Os al craniului care formeaza fruntea shi o parte din orbite. 3 (Rar) Parte proeminenta a unui obiect. 4 a Din fatza. 5 av In fatza. 6 a (Min; is) Abataj ~ Abataj al minereului facut pe un front (14) foarte lung in directzia filonului. 7 a (Pex; iae) Locul unde se executa un abataj frontal (6). 8 a (Met) Referitor la front (18). 9 a (Gmt; is) Plan ~ Plan paralel cu planul vertical de referintza care se proiecteaza un solid. 1011 sf a (Gmt; shis dreapta ~a) (Dreapta) paralela cu planul vertical de referintza.