FRIU friie shi frine s. n. 1. Totalitatea curelelor care se pun pe capul shi in gura unui cal (de calarie) spre al putea mina. Munteanca a batut in grumazul calului cu capatul friului shi a trecut repede inainte. SADOVEANU B. 153. Fiul craiului i shi trage atunci cu friul in cap. CREANGA P. 195. Armasarii spumega Friiele shi le mushca. ALECSANDRI P. P. 168. ◊ Fig. Frinele legii. VLAHUTZA N. 54. Planetzii... din frinele luminii shi ai soarelui scapatzi. EMINESCU O. I. 133. ◊ Loc. adj. Fara friu = neinfrinat necumpatat lasat (prea) liber; dezmatzat. Aici... oricine shtie k veseliile sint fara friu. SADOVEANU O. VII 227. Invrajbirea fara friu a oamenilor. VLAHUTZA N. 56. ◊ Expr. Ashi pune friu limbii (sau gurii) = a vorbi cumpanit a se retzine de la vorba. A tzine (pe cineva) in friu = a stapini (pe cineva) a domoli avintul sau pornirile cuiva. A tzine (pe cineva) in shapte (sau in noua) frine = a supraveghea (pe cineva) de aproape a nui lasa (nici o) libertate. Mii urit de cin’te tzine K te tzinen noua frine. JARNÍKBIRSEANU D. 60. A slobozi friul (sau a slabi din friu) = a da (mai multa) libertate. A da (cuiva sau la ceva) friu (liber sau slobod) = a lasa in voie. Daduse friu slobod inchipuirii infierbintate. POPA V. 115. A pune (in) friu = a stavili a opri; a infrina a stapini. Dear fi fost lasat prin lume Sa treci k orice om de rind Ce lesneai fi pus friu durerii SHi razvratitului tau gind. VLAHUTZA O. A. 50. 2. Fig. (In forma de pl. frine) Conducere politica. Popor tzine frinele In puternicatzi mina. TOMA C. V. 394. Mindra e shi Clara doamna azi cind frinele puterii Par pe miini ai fi lasate. DAVILA V. V. 21. Pl. shi: (rar) friuri (EMINESCU O. IV 152).