friu (ine) s. n. Totalitatea curelelor care se pun pe capul shi la gura unui cal pentru al putea mina. Mr. franu farnu megl. frǫn. Lat. frēnum (Pushcariu 655; CandreaDens. 652; REW 3496; Philippide II 643; DAR) cf. alb. frë (pl. freni) it. sp. freno fr. frein prov. cat. fre port. freo. Pl. (inv.) frina (sec. XVI) suna shi friie shi friuri. Tratamentul lui n este neclar cf. shi briu pl. brine shi griu pl. grine. Der. frina (ne) s. f. (friu) refacut dupa pl. pe baza fr. frein; frinar s. n. (muncitor feroviar care manevreaza frina de mina); infrina (var. frina) vb. (a pune frina; a incetini a modera; a se retzine a se domina); neinfrinat adj. (care nu se infrineaza); infrinator adj. (moderat); desfrina vb. (a se destrabala; a corupe; a vicia; a se prostitua). Dupa Pushcariu 943 CandreaDens. 654 shi REW 4411 infrina reprezinta un lat. *infrēnāre.