2) frig fript a fríge v. tr. (lat. frigere frictum it. friggere [de unde sirb. frigati shi prigati] pv. fr. frire cat. fregir sp. freir pg. frigir. Fripseĭ fripseshĭ). Coc prajesc (in frigare pe gratar in cuptor saŭ in tingire) vorbind de carne: a frige o gaina. Fig. Pacalesc pirlesc inshel la pretz: m’a fript Jidanu cu stofa asta. V. intr. Am o temperatura foarte inalta: feru inroshit in foc frige. Am arshitza in corp: obrajiĭ acestuĭ copil bolnav frig. Fig. Am un pretz exorbitant: marfa asta frige. V. refl. Ma pirlesc ma ard: am pus mina in foc shi m’am fript. Fig. Ma inshel la pretz orĭ in altceva platesc prea scump: m’am fript cu aceste haĭne. A te frige un lucru la inima a te intrista foarte tare. A minca fript pe cineva al ucide orĭ al nimici in ceva al infringe.