FOSHNÍ foshnesc vb. IV. Intranz. (Despre frunze arbori matase etc.; p. ext. despre vintul care le pune in mishcare) A produce un sunet ushor prin mishcare sau frecare. Atunci cei doi salcimi din coasta de miazanoapte a hanului prindeau sa foshneasca jalnic incet. SADOVEANU O. I 387. Sub pashii noshtri foshneau frunzele de curind cazute. VLAHUTZA O. A. II 237. Sa plutim cuprinshi de farmec Sub lumina blindei lune Vintun trestii lin foshneasca Unduioasa apa sune! EMINESCU O. I 74. ◊ (Despre alte lucruri care mishca frunzele) O shopirla pe carare linga noi Speriata sa foshneasca dintre foi. TOPIRCEANU B. 44. ◊ Tranz. Se rasuci foshnind ziarul shi cauta o pozitzie mai comoda. C. PETRESCU C. V. 8. Suspina trist in urma foshnindushi frunza moarta Salcimul de la poarta. IOSIF PATR. 73. ♦ (Rar) A mishuna. Cadavrele putrede cadavre care foshnesc viermii sint ceva obishnuit in literatura asta [decadenta]. IONESCURION C. 102. Varianta: foshnaí (CONTEMPORANUL III_II 286 ALECSANDRI T. 357) vb. IV.