FÓSHNET foshnete s. n. Sunet ushor produs de mishcarea sau de frecarea frunzelor matasii hirtiei etc. V. fishiit freamat. Pasarile tacura foshnetele pomilor se molcomira intreaga fire tacea. CAMILAR TEM. 202. [Zaharia Duhu] sa rasucit ascultind suspinul din vazduhurile inalte amestecat cu foshnetul matasos al frunzelor din fereastra. C. PETRESCU R. DR. 47. Perdeaua incepu a se destrama cu un foshnet ascutzit shi patrunzator. SLAVICI N. II 187. ♦ Susur. Foshnetul apelor urca se retrage shi urca din nou aducind in auz... toate legendele acestui tzinut. BOGZA C. O. 286. Printre brazi coboara vintul k un foshnet lung de apa. TOPIRCEANU S. A. 19.