FÓRMA forme s. f. 1. (Fil.) Aspect exterior sub care se prezinta orice fenomen sau lucru din natura shi societate expresie a contzinutului cu care formeaza o unitate dialectica. Daca latura materiala conditziile exterioare existentza shi alte fenomene asemanatoare le numim contzinut atunci latura ideala conshtiintza shi alte fenomene asemanatoare le putem numi forma. De aici ishi trage obirshia vestita teza materialista: in procesul dezvoltarii contzinutul precede formei forma ramine in urma contzinutului. STALIN O. I 328. Actuala cultura rusa ucraineana bielorusa shi celelalte sint socialiste in contzinut shi natzionale in forma. id. PROBL. LINGV. 20. ♦ (Geom. Fiz. Tehn.) Aspectul unei figuri in care nu se tzine seama de marimea ei. ♦ (Adesea construit cu prep. «in» «de» «sub») Infatzishare aspect exterior. Ochii taiatzi in forma migdalei. EMINESCU N. 34. Inel de forma antica. ALEXANDRESCU M. 374. ◊ Expr. A fi in forma = a fi a se prezenta in cele mai bune conditzii. ♦ Contururile unui corp; silueta. Prin curte se mishcau in intunericul serii forme nedeslushite. DUMITRIU B. F. 36. Formele schimbatoare ale lucrurilor se topira shi se mistuira in noapte k intro mare intunecoasa shi fara de margini. HOGASH M. N. 168. 2. Totalitatea mijloacelor de exprimare a contzinutului unei opere artistice. «Poveshtile» lui Creanga sint ale lui Creanga nu prin subiect prin «istoric» care sint ale tuturora ci tocmai prin forma data de el. IBRAILEANU S. 150. Una din cele mai intrebuintzate forme ale scrierii e desigur forma polemicii. GHEREA ST. CR. II 7. ◊ (Uneori urmat de determinarile «artistica» «poetica» etc.) Formalismul nu numai k poarta in sine idei reactzionare nu numai k nu se margineshte sa rupa arta de realitatea vie ci distruge shi forma artistica. CONTEMPORANUL S. II 1953 nr. 332 4/4. 3. Fel chip mod. Una dintre formele prin care tzaranimea a luptat impotriva exploatarii ei a fost nesupunerea la lucru sau la munca. IST. R.P.R. 146. ♦ Mod de organizare de conducere politica sociala etc. Dezvoltarea democratziei populare k forma de trecere de la capitalism la socialism are loc in conditziile unei lupte de clasa ascutzite. REZ. HOT. I 48. Partidul ishi poate indeplini rolul sau conducator pentru k este inarmat cu cunoashterea legilor de dezvoltare a societatzii pentru k este cea mai inalta forma de organizare de clasa a proletariatului. LUPTA DE CLASA 1953 nr. 12 31. Orinduirea feudala reprezinta fatza de cea sclavagista o forma mai inaintata a societatzii. IST. R.P.R. 62. [Valea Lotrului] e un drum ingust shi aspru salbatic shi frumos spre un tzinut in care viatza oamenilor a ramas la formele ei cele mai primitive. BOGZA C. O. 369. ◊ Forma de stat = caracter sau mod de conducere a unui stat. [Lenin] a descoperit Puterea sovietica k cea mai buna forma de stat a dictaturii proletariatului folosind in acest scop experientza Comunei din Paris shi a revolutziei ruse. STALIN O. X 101. ♦ Modalitate. Cautind necontenit alte forme de trai omul a lepadat ce nui mai convenea spre a incerca ceva mai bun. SADOVEANU E. 18. 4. Dispozitzie legala de procedura. Dupa toate formele legile shi obiceiul pamintului lupii se cuvine a fi volnici sa manince oi. NEGRUZZI S. I 280. ◊ Viciu de forma = nerespectare a unei dispozitzii de procedura care poate atrage anularea unui act sau a unei hotariri judecatoreshti. ♦ Loc. adv. De (sau neobishnuit pentru) forma = de ochii lumii pentru a salva aparentzele formal (1). Pe la shcoala mai dam noi asha citeodata de forma. CREANGA A. 104. Unul propunea sa tocmeasca oameni... care... sa iasa pe scena pentru forma shi rolul lor sa se citeasca de un lector adhoc intre culise. NEGRUZZI S. I 342. 5. (Lingv.) Complex de sunete prin care se exprima un sens; aspectul luat de un cuvint pentru a exprima o valoare sau o functziune gramaticala. Forma de plural a unui substantiv. 6. Vas tipar model care serveshte pentru a da o anumita infatzishare un anumit aspect exterior unor materiale. Forma in care se toarna fonta. Forma de cozonaci. ◊ Fig. La ceam incepe sancercam in lupta dreapta A turna in forma noua limba veche shintzeleapta? EMINESCU O. I 137. ♦ (Tipogr.) Pagina de zatz completata de jur imprejur cu material de albitura shi inchisa intro rama metalica gata de introdus in mashina de tipar.