Definitzia cu ID-ul 497839:

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

foáie (fói) s. f. 1. Frunza. 2. Placa. 3. Fila de hirtie. 4. Ziar periodic. 5. Bucata de tzesatura a carui largime se foloseshte k fusta fara a fi nevoie sa fie taiata. 6. Largimea unei stofe sau a unei pinze. 7. Foitaj. 8. (Arg.) Act sexual. 9. (Arg. pl.) Cartzi de joc. Istr. fol’e. Lat. folĭa (Pushcariu 628; CandreaDens. 611; REW 3415; DAR) cf. it. foglia (v. lomb. foia) fr. feuille sp. hoja (astur. foya gal. folla) port. folha. Der. foi vb. (a mishuna) adesea considerat in mod greshit k der. de la foale sau de la un lat. *follῑre in loc de follĕre (Cihac II 618; Schuchardt ZRPh. XXI 203; CandreaDens. 612; DAR; cf. impotriva Graur BL V 61); foiala s. f. (mishunare; bataie pedeapsa); foios adj. (frunzos) cu suf. os (nu este probabila der. directa din lat. foliosus propusa de Pushcariu 637 shi CandreaDens. 612; REW 3414); foios s. n. (despartzitura a treia a stomacului rumegatoarelor) format pe baza fr. feuillet; foitza s. f. (frunzulitza; foaie de hirtie in octavo; bucata de hirtie foarte subtzire pentru facut tzigari; carte de joc; Munt. covor; broshura); foitzar s. m. (Arg. jucator pasionat); desfoia vb. (a desfrunzi a desfolia); infoia vb. (a umfla; despre tzesaturi sau haine a face adincituri; a buhai a fleshcai; a creshte a se umfla; a afina pamintul; a se incretzi; a se imbiba) cf. mr. mful’are mfol’u „a umple” din lat. *infolliāre (Cihac I 97; P. Papahagi Notitze etimologice 36; CandreaDens. 619; Pascu I 86; DAR) sau mai probabil de la foi (Rosetti I 159) asha cum o dovedeshte var. infoi; rasfoi vb. (a frunzari). Din rom. provin rut. foja „foaie” (Miklosich Wander. 15; Candrea Elemente 406) shi sb. foja (dupa Daničič III 62 din it. foglia dar cf. rezultatul sb. din it. fől. Der. neol. infolio s. m. (infolio) din lat.; foliant s. n. (infolio) din germ. Foliant; foileton s. n. din fr. feuilleton; foiletonist s. m.