A FLUTURÁ¹ flútur 1. intranz. 1) (despre panze plete etc.) A se mishca neregulat (sub actziunea vantului); a falfai. 2) (despre pasari animale) A face mishcari dintro parte in alta (cu aripile cu coarnele etc.). 3) (despre fulgere) A aparea pentru o clipa. 2. tranz. (obiecte) A agita in aer. ~ batista. ~ sabia. ◊ Fluturavant calificativ depreciativ atribuit unei persoane nestatornice shi neserioase. /Din fluture