flutura [At: BIBLIA (1688) ap. TDRG/ Pzi: flutur (iuz) ~rez / E: fluture] 1 vi (D. insecte pasari etc.) A bate din aripi Si: a falfai (1). 2 vi (Pex) A zbura. 3 vi (D. steaguri haine plete etc.) A se legana in vant Si: a falfai (2). 4 vi (Reg; d. oameni; cu determinarile „din cap”) A scutura capul. 5 vi (Reg; d. vite; cu determinarile „din coarne”) A da din coarne. 6 vr (Inv; nob) Ashi pierde mintzile dupa ceva. 7 smi (Ic) ~ravant Om neserios nestatornic Si: fluieravant derbedeu vagabond. 8 vt A agita in aer un obiect facandul sa falfaie. 9 vt A invarti prin aer (amenintzator) o sabie un batz etc. Si: a flushtura (3). 10 vi (D. zambet suras) A se schitza.