FLAMINZÍ flaminzesc vb. IV. Intranz. A i se face (cuiva) foame a deveni flamind; a suferi de foame a rabda de foame. Mergind pe drum au flaminzit grozav incit nu mai shtia ce sa faca. Ii chioraia matzele cumplit! SBIERA P. 210. Maninci pina a nu fi flaminzit; bei pina a nu fi insetoshat. ISPIRESCU U. 25. Ciinele cind flaminzeshte Tot la oasen vis gindeshte. ♦ Tranz. (In opozitzie cu a satura) A face pe cineva sai fie foame al tzine nemincat flamind.