FLÁCARA flacari s. f. 1. Masa libera de gaze care iese dintrun corp solid sau dintrun lichid aprins shi care arde cu dezvoltare de caldura shi de lumina; parte luminoasa mobila care se inaltza k o limba de foc dintrun corp aprins; para¹ vapaie; flama. ◊ Expr. A fi in flacari = a arde puternic a fi cuprins de flacari. 2. Fig. Inflacarare pasiune; caldura; stralucire. [Pl. shi: flacari flacare] Lat. *flaccula (= facula).