FIXÁ fixez vb. I. 1. Tranz. A intzepeni a prinde a intari ceva intrun loc din care sa nu se poata clinti. Bucata de lemn o fixez De un capat... Vreau sa lucrez stema Republicii mele In traforaj. CASSIAN H. 37. Cei patru oameni Fixeaza baionetele la arma. CAMIL PETRESCU V. 43. ◊ Fig. Sa mai lase pe hirtie k sa treacaal sau condei Ce fixeaza note deaur pe al foilor temei? MACEDONSKI O. I 128. ◊ Refl. Se fixase mai solid pe talpile pantofilor... hotarit sa nu se mishte nici chiar de pe marginea trotuarului. C. PETRESCU A. 324. ♦ A se uita tzinta la cineva sau la ceva; a pironi cu privirea. Evantia intimidata de atitzia ochi care o fixau pashea incet. BART E. 81. ◊ Fig. Prin fereastra ma fixeaza luna rece. MACEDONSKI O. I 124. ♦ Refl. A se asheza in mod stabil undeva a se stabili a se statornici. Iar am plecat mai departe De teama sa nu ma fixez. TOPIRCEANU S. A. 12. 2. Tranz. A stabili. Sfatul popular a fixat pretzurile. ▭ Incerc sa fixez ziua dupa calendar dar cine a mai tzinut socoteala de zile? CAMIL PETRESCU U. N. 340. Doctorul... de la prima vedere ia fixat diagnosticul. BART E. 45. ♦ Refl. A se hotari. In privintza asta nu mam fixat. 3. Tranz. (Chim.; rar) A aduce un corp intro stare din care sa nu se mai schimbe a impiedeca sa se volatilizeze. Fixez mercurul. ◊ Refl. pas. Corpurile volatile se fixeaza combininduse cu alte substantze. 4. Tranz. A dizolva sarurile de argint nedescompuse sub influentza luminii din stratul sensibil al materialului fotografic. 5. Tranz. (In vopsitorie shi in imprimeria textila) A face sa patrunda colorantul in fibra textila astfel k sa reziste la spalat la lumina shi la divershi agentzi chimici. ♦ A acoperi un desen cu un fixativ.