FITZIÍ fítzii shi fitziiesc vb. IV. 1. Tranz. (Despre animale cu determinarea «coada») A mishca repede; a bitzii. Fitziie coada k vulpea in toate partzile. PANN P. V. III 63. ◊ Intranz. Stind ei acolo shi plingind iata k vine o cotzofana... tot jucind shi fitziind din coada zicea... ISPIRESCU L. 345. 2. Refl. A se mishca incoace shi incolo fara astimpar. Bolnavii naveau voie sa iasa pe coridoare sa se fitziie... sa hoinareasca dintrun salon intraltul. PAS Z. III 281. ♦ (Rar) A face nazuri fasoane. Iepurele incepu sa se fitziiasca k pe nedrept a fost infruntat. ISPIRESCU L. 339.