FIRTÁT firtatzi s. m. 1. Prieten nedespartzit pina la moarte legat prin juramint; frate de cruce. Cind shtii haiduci in codru Te prinzi cu ei firtat. COSHBUC P. I 217. Caciula firtatului Pe marginea satului (Soarele). GOROVEI C. 350. 2. Tovarash ortac. Firtatul acesta al nostru trebuia sa se faca popa. SADOVEANU O. VII 24. ◊ (Termen cu care se adreseaza cineva unui prieten sau cuiva caruia tzine sai arate prietenie) Ajungind carutzele oamenii miresei intrebara pe vacari...: Ale cui sint cirezile astea firtatzilor? ISPIRESCU L. 293. Sintem gemeni mai firtate Din parintzi intro dreptate K doi ochi la semanare K doi brazi la inaltzare. BOLLIAC O. 208. Varianta: fartát (SBIERA P. 262 NEGRUZZI S. I 154 ALECSANDRI P. P. 73) s. m.