FIRÉT fireturi s. n. (Mai ales la pl.) Broderie cusuta cu fir; gaitan de fir. Vine din curte in haine negre... cu galoane shi fireturi. DAVIDOGLU M. 66. In chipiul cu fireturi capul nui mai parea cu muchii. SAHIA N. 87. Veneau numai oameni de soi: ofitzeri plini de gaitane shi fireturi la tunica. I. BOTEZ SHC. 20. ♦ (Rar) Fir de metal folosit la cusaturi shi broderii. SHapca avea citeva litere brodate cu firet de aur. DUMITRIU B. F. 6. ♦ (Numai la pl.) Haine impodobite cu fireturi. Ofitzerimea in fireturi. DELAVRANCEA S. 226.