FINÍT A finitzi te adj. 1. Care are o existentza limitata. ♦ (Substantivat n.) Categorie filozofica ce se refera la starile relative ale materiei care au o existentza limitata shi se pot transforma unele intraltele. 2. (Despre produse marfuri etc.) Care a trecut prin toate fazele de transformare a materiei prime shi poate fi intrebuintzat in scopul pentru care a fost facut. V. fini. Cf. fr. fini it. finito.