FINÉTZE s. f. 1. calitatea a ceea ce este fin; delicatetze. 2. (text.) raport care se stabileshte intre lungimea unui fir shi greutatea lui; calitate superioara a unui fir a unei tzesaturi. ◊ raportul dintre portantza shi rezistentza la inaintare a unei aripi sau a unui avion a unui corp cu forme aerodinamice. ◊ cantitatea de metal pretzios dintrun aliaj exprimata sub forma de partzi la mie. 3. (fig.) subtilitate putere de patrundere; ingeniozitate. (< fr. finesse it. finezza)