FINÉTZE s.f. 1. Calitatea a ceea ce este fin; delicatetze. 2. (Text.) Raport care se stabileshte intre lungimea unui fir shi greutatea lui; (p. ext.) calitate superioara a unui fir a unei tzesaturi etc. ♦ Raportul dintre portantza shi rezistentza la inaintare a unei aripi sau a unui avion. ♦ Cantitatea de metal pretzios dintrun aliaj exprimata sub forma de partzi la mie. 3. (Fig.) Subtilitate putere de patrundere; ingeniozitate. / pl. tzuri tzi var. finetza s.f. / < it. finezza cf. fr. finesse].