FINEÁTZA finetze s. f. Finatz (1) finarie (1). Finetzele porneau k valurile unei mari shuierind citeodata adiind incet adeseori pline totdeauna de zvonul lumii nevazute ascunsa in sinul lor. SADOVEANU O. I 161. Dupa citeva ceasuri de ratacire in finetzele cosite shi dea curmezishul mirishtilor tzepoase trebuia sa odihnim in amiaz la moara. C. PETRESCU S. 24. Pe finetzelenflorite cu frumoase albastrele Curge k o bucurie piriuashul cristalin. BELDICEANU P. 57.