FÍNE s. n. (Invechit shi livresc) Sfirshit. La finele anului. ▭ Lal carierei fine sa neoprim sa respiram Aerul suav shi dulce. MACEDONSKI O. I 238. Fluviul a ieshit din codri in cimpii fara de fine. EMINESCU O. IV 129. ◊ (Intrebuintzat curent numai in loc. adv.) In fine = in sfirshit. Mam convins in fine Cam scapat deacuma de orice nevoi. CARAGIALE O. III 127. [Am citit] poema elena a lui Opian apoi shi cea latina a lui Gratziu Faliscu in fine chiar shi serbedele versuri fragmentate ale lui Marcu Aureliu Nemesianu. ODOBESCU S. III 62.